Welcome to Cişmigiu

Loc pentru porumbei, giugiuleli, copii de toate mărimile; şi pentru bărbaţi disperaţi, care acostează fetele.
Da măi, stăteam cu Ralu pe o bancă şi vine unu' trecut de 40 (hai 35), se aşază nesimţit şi încearcă să ne convingă pe noi că ne plictiseam şi că vrem să stăm la discuţii cu el. No thank you, câţi ani aveţi? Şi cât speraţi să avem noi, 13, 15? Cam disperat şi insistent, nenele, dar am scăpat de el. După 5 minute, vine altu mai tânăr: "fetele, nu vreţi să ne plimbăm cu barca? Haideţi, că mai am eu o gaşcă de prieteni şi ne distrăm toţi; un ID de messenger se poate?" :)) "Nu, că vorbim în grupuri restrânse." "Dacă nu se poate, nu se poate..." şi s-a dus. Era clar că trebuia să ne mutăm de pe banca aia. N-am apucat, c-a mai venit unu'. Moş de 50, clătinat, cu burtă piedone, tricou galben papagal şi bandă alcatel la gât. Am crezut că e străin, ne-a luat ceva să descifrăm: "AlaliLoganşiAlcatel. Categoria Usus! Mai încearcă!" Apoi m-a bătut cu 2 degete pe umăr şi pe un balerin (am nişte balerini din piele întoarsă, notaţi cu 5): "e de căprioară!" Şi-a plecat.
Aşa că să nu vă aşezaţi pe bancă prin partea aia a Cişmigiului - o parte, nu ştiţi voi care - decât dacă vreţi să depăşiţi recordul la acostări.